Jonathan Coe
Jonathan Coe, autorul care a transformat realitatea politică și socială a ultimelor decenii în literatură captivantă, inteligentă și profund actuală, vine la NOD 2026.
Scrie dintotdeauna și primele sale romane l-au impus rapid, dar succesul internațional a venit odată cu „Ce hăcuială!” și „Casa somnului”, care l-au consacrat definitiv.
Cu un amestec inconfundabil de umor, ironie și emoție, Coe explorează viețile unor personaje obișnuite prinse în marile schimbări ale istoriei. Este un maestru al satirei, dar și un fin observator al fragilității umane.
Maja Lunde
Maja Lunde este una dintre cele mai importante voci ale literaturii norvegiene contemporane.
Cărțile sale s-au vândut în peste patru milioane de exemplare și au fost traduse în peste cincizeci de țări. Născută în 1975 la Oslo, a studiat literatura, psihologia și media, cu specializare în istoria filmului. Primul său roman pentru adulți, „Istoria albinelor” (2015), a devenit bestseller internațional, tradus în peste patruzeci de limbi și distins cu premii importante. Volumul a deschis cvartetul climatic dedicat relației dintre om și natură, continuat de „Istoria apelor” (2017), „Ultimii cai din stepă” (2019) și „Visând la un copac” (2022). A scris și numeroase cărți pentru copii și adolescenți, apreciate internațional. „Sora de zăpadă” (2018) a fost ecranizată de Netflix în 2024, aducând universul său narativ către un public global.
Matt Haig
Matt Haig este scriitor și jurnalist englez și unul dintre cei mai iubiți scriitori contemporani. „Biblioteca de la Miezul Nopții” este cartea care l-a consacrat la nivel global, cu peste 15 milioane de exemplare vândute și tradusă în 56 de limbi. O adaptare cinematografică este în pregătire, cu Florence Pugh în rolul Norei Seed, regia Garth Davis, scenariu semnat de laureata Premiului Olivier Laura Wade și de Nick Payne, nominalizat la Tony.
„Trenul de la Miezul Nopții”, a doua carte din Universul de la Miezul Nopții, apare în România pe 21 mai 2026, odată cu lansarea internațională, și este o poveste de dragoste magică, despre călătorii în timp, alegeri și șansele pe care viața ni le oferă atunci când avem curajul să ni le asumăm.
Printre celelalte bestselleruri ale sale traduse în limba română se numără „O viață imposibilă” (2024), „Familia Radley” (2024), „Cartea alinării” (2021), „Gânduri de pe o planetă nervoasă” (2019), „Câteva motive să iubești viața” (2018), „Cum să oprești timpul” (2018) și „Umanii” (2016).
Miguel Gane
Miguel Gane este scriitorul de origine română considerat cel mai bine vândut poet contemporan de limbă spaniolă. Versurile lui au devenit simboluri ale mișcărilor feministe din Spania și America Latină, iar poezia „Arde” a fost inclusă de Isabel Allende într-una dintre cărțile sale.
Născut în 1993, în satul Lerești din județul Argeș, sub numele de George Mihăiță Gane, trăiește la Madrid din 2002. Dublu licențiat în Drept și Administrarea Afacerilor, cu două masterate în Proprietate Intelectuală și Avocatură, a renunțat la profesia de avocat în favoarea scrisului. Vorbește despre vulnerabilitate, identitate, iubire și reconstrucție emoțională într-un limbaj direct și profund, care a creat o legătură autentică între autor și cititori.
Ioana Pârvulescu
Ioana Pârvulescu este scriitoare, eseistă, traducătoare și profesor emerit al Facultății de Litere din București. Născută la Brașov, a fost timp de 18 ani redactor la România literară și a coordonat colecția „Cartea de pe noptieră” la Humanitas. Romanele ei s-au tradus în 15 limbi și i-au adus, de două ori, Premiul Uniunii Europene pentru Literatură — în 2013, pentru „Viața începe vineri”, și în 2018, pentru proza scurtă „O voce”, dedicată memoriei Monicăi Lovinescu.
Printre cărțile publicate se numără „Viața începe vineri” (2009), „Inocenții” (2016), un roman vândut în peste 100.000 de exemplare, „O voce” (2018), proză scurtă despre curajul cuvântului, „Prevestirea” (2020), pe care o consideră romanul maturității, și „Alfabetul domnilor” (2025), un ghid al cavalerilor de ieri pe înțelesul tinerilor de azi.
Iulian Ciocan
Iulian Ciocan este scriitor, publicist, critic literar, prozator și jurnalist din Republica Moldova. Născut pe 6 aprilie 1968 la Chișinău, a studiat filologia la Universitatea Transilvania din Brașov. A fost comentator al postului Radio Europa Liberă, iar în prezent este director executiv al Editurii ARC din Chișinău, membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova, al Uniunii Scriitorilor din România și al Centrului PEN din Moldova.
În romanele lui — „Înainte să moară Brejnev”, „Tărâmul lui Sașa Kozak”, „Iar dimineața vor veni rușii”, „Dama de cupă” și „Clovnul” — explorează cu ironie și luciditate memoria colectivă din spațiul post-sovietic, identitatea Republicii Moldova și cotidianul sub presiunea istoriei. „Tărâmul lui Sașa Kozak” a primit Premiul Coup de Cœur la Salon du Livre des Balkans, iar „Dama de cupă” a fost nominalizat la Premiul European Jean Monnet (2020).
Usch Luhn
Usch Luhn s-a născut în 1959 în Stiria, Austria, și a crescut cu poveștile pe care și le inventa singură. A studiat Științe ale Comunicării la Berlin, a lucrat la radio și televiziune pentru copii, apoi a urmat o formare ca scenaristă și dramaturge de film. Astăzi locuiește între Berlin și Marea Nordului, predă la o școală de film, scrie scenarii și are la activ aproape 100 de cărți pentru copii și adolescenți, traduse în numeroase limbi. Seria „Luna și Pădurea Magică” este un bestseller absolut, cu multiple retipăriri, care i-a cucerit pe copiii din toată lumea.
Luna, fiica pădurarului, găsește un flaut fermecat cu ajutorul căruia poate vorbi cu animalele din pădure. Fiecare volum s-a transformat într-o nouă aventură plină de mister, curaj și învățăminte despre prietenie, empatie și protejarea naturii, teme pe care Usch Luhn le țese cu o naturalețe rară, fără să devină didactică.
Alec Blenche
Alec Blenche este unul dintre cei mai de succes autori de cărți pentru copii din România, cu 79 de cărți publicate și peste 570.000 de exemplare vândute. A făcut studii de Drept și Pedagogie Muzicală, dar și-a descoperit adevărata vocație odată cu seria „Călătoriile lui Erus”, care a devenit un fenomen editorial și l-a transformat într-o prezență constantă în bibliotecile școlilor și copiilor din toată țara.
Cărțile lui sunt folosite în școli, cabinete terapeutice și activități extrașcolare, iar unele au fost adaptate în piese de teatru jucate pe scena Operei Comice pentru Copii din București. De asemenea, Alec Blenche este inițiatorul proiectului național „Educație prin virtuți și povești”, proiect care a câștigat în 2019 premiul pentru liderul anului în cărți pentru copii la Gala Itsy Bitsy.
Lavinia Braniște
Lavinia Braniște este una dintre cele mai citite scriitoare române contemporane — prozatoare, autoare de cărți pentru copii și traducătoare. Născută în 1983 la Brăila, a studiat limbi străine la Cluj-Napoca și București. A debutat în 2006 cu volumul de poezii „Povești cu mine”, după care a trecut la proză scurtă: „Cinci minute pe zi” (2011) și „Escapada” (2014) și apoi la roman. Scrie despre oameni obișnuiți, despre fragilitatea relațiilor și despre felul în care viața cotidiană poate fi, uneori, covârșitoare.
Primul său roman, „Interior zero” (2016), a câștigat Premiul „Nepotu’ lui Thoreau”, a fost tradus în germană, polonă și spaniolă, adaptat pentru scenă în România și în Germania, iar în 2025 a fost ecranizat de Eugen Jebeleanu, cu un scenariu semnat de Ioana Moraru. Cel de-al doilea roman „Sonia ridică mâna” (2019) a primit trei premii: „Nepotu’ lui Thoreau”, Sofia Nădejde și Premiul pentru proză al revistei Ateneu. „Mă găsești când vrei” (2021) a primit și el Premiul Sofia Nădejde, iar cel mai recent roman, „Camping”, a apărut în aprilie 2025, iar în 2026 a fost adaptat în franceză la Éditions des Syrtes.
Radu Paraschivescu
Radu Paraschivescu s-a născut la București în 1960 și este astăzi una dintre cele mai cunoscute și îndrăgite voci ale literaturii române contemporane. Radu este scriitor, traducător și senior editor la Humanitas. Scrisul său refuză un singur registru, de aceea alternează proza narativă cu observația satirică și umorul aplicat realității românești, construind o operă în care luciditatea și ironia coexistă cu o tandrețe discretă față de oameni și de lumea în care trăiesc.
Radu Paraschivescu a tradus peste 110 cărți din cei mai mari autori ca Jonathan Coe, Julian Barnes, Salman Rushdie, William Golding, Kazuo Ishiguro, William Burroughs, Stephen Fry, Alain de Botton și Nick Hornby. Este, de asemenea, traducătorul și coautorul unor lucrări de referință din literatura sportivă, printre care „Enciclopedia Larousse a fotbalului”.
Rene Karabaș
Rene Karabaș (Irena Ivanova, 1989) este scriitoare, scenaristă și dramaturgă.
În 2026, romanul său de debut, Cea care rămâne, tradus în engleză de Izidora Angel, a fost selectat pe lista scurtă a Booker International Prize. Romanul a fost distins cu Premiul Elias Canetti pentru literatură. În prezent, acesta e tradus sau publicat în 26 de limbi. Traducerea în limba franceză, realizată de Marie-Vrinat Nikolov, a fost distinsă cu Prix de Traduction du PEN Club Français. Adaptarea cărții pentru marele ecran, chiar de către autoare, va avea premiera în 2026.
Rene a câștigat mai multe premii pentru cea mai bună actriță pentru rolul principal din filmul Bezbog (Fără niciun dumnezeu), printre care Leopardul de Argint la Locarno și Calul de Bronz la Stockholm. Volumul său de povestiri, Scrisorile lui Omar către viitoarea sa soție, a fost tradus în spaniolă și în greacă. Cel mai recent volum de poezii al lui Rene, Cineva mă strigă pe nume, se află în curs de traducere în macedoneană și în greacă.
Rodica Bretin
Rodica Bretin s-a născut la Brașov, oraș în care a revenit după decenii de activitate literară în București. Este membră a Uniunii Scriitorilor, a PEN România și a Asociației Creatorilor de Ficțiune. Rodica este o prozatoare cu o carieră de patru decenii dedicată cuvântului scris. A publicat volume de povestiri și romane, unele cu tentă memorialistică sau fantastic-realistă, altele de istorie romanțată. Printre titlurile sale se numără „Fecioara de Fier”, „Protectorii”, „Poarta Vrăjitoarelor” și cea mai recentă apariție, „Pisica de la ora cinci” (Editura Corint, 2026). Activitatea sa a fost recunoscută prin numeroase premii literare: Premiul pentru cea mai bună proză străină la Festivalul Internațional al Artei Fantastice de la Annecy (Franța), Premiul Volaverunt la Festivalul din Valencia (Spania), Premiul COLIN (2017), Premiul „Daniel Drăgan” (2022), Premiul „Ficțiunea” (2023) și Premiul revistei literare Libris pentru proză (2024).
Iris Wolff
Iris Wolff s-a născut în 1977 la Sibiu, într-o familie de sași, și a emigrat în Germania în 1985, la opt ani, după ce și-a petrecut copilăria în Banat și Transilvania. Are studii de limbă și literatură germană, grafică, pictură și studii religioase și a lucrat timp de un deceniu la Arhiva Literaturii Germane din Marbach. Este membră PEN International. A publicat patru romane în limba germană: „Halber Stein”, „Leuchtende Schatten”, „Să te faci că plouă” (trad. Andreea Odoviciuc, Editura Lebăda Neagră) și „Die Unschärfe der Welt” („Lumea estompată”, trad. Andreea Odoviciuc, Editura Lebăda Neagră, 2022), roman tradus în cinci limbi și care îmbină ficțiunea cu memoria unei lumi transilvănene aflate la răscrucea dintre Est și Vest.
George C. Dumitru
George C. Dumitru s-a născut în 1978 la Constanța. Este prozator și fondator al companiei de tehnologie DirectVision, absolvent al Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică din cadrul ASE București. A debutat în 2003 în antologia de proză scurtă „Respiro” și a publicat de-atunci constant în reviste literare precum Vatra, Viața Românească sau Familia. A publicat volume de proză scurtă și romane la edituri precum Humanitas, Polirom și Cartier: „Poveste cu o fată” (2010), „Mișcarea de rezistență” (2013), „Sub mâinile mele” (2014), „Tenebre” (2017), „…și toate zilele de azi” (2021), „Fericire” (2022), „Rupturi” (2023) și cel mai recent roman, „Tot ce rămâne” (Editura Cartier, 2025). În octombrie 2023 a lansat platforma literară nesemnate.ro. Romanele sale au fost nominalizate la Premiul „Mihai Giugariu” oferit de ARCCA (2021, 2023), la Premiul Național pentru Proză al Ziarului de Iași (2024) și la Premiul pentru Carte de Proză și la Premiul Observator Lyceum (2025), ambele pentru „Tot ce rămâne”.
Aslak Nore
Aslak Nore s-a născut în 1978 la Oslo. Jurnalist, editor și scriitor, a studiat la Universitatea din Oslo și la New School for Social Research din New York și a servit în elita militară norvegiană, Batalionul Telemark, în Bosnia. A trăit în America Latină și a lucrat ca jurnalist în Orientul Mijlociu și Afganistan. Locuiește în prezent în Provence, Franța. A publicat mai multe volume de non-ficțiune și romane. Romanul său „Wolfsangel” (2017) a câștigat Premiul Riverton pentru cel mai bun roman de suspans din Norvegia. În 2021 a lansat primul volum al seriei Falck Saga, „The Sea Cemetery”, tradus în română ca „Cimitirul mării” (Crime Scene Press, 2026) și răsplătit cu Premiul Polarartifice. Al doilea volum al trilogiei, „The Heirs of the Arctic”, a apărut în 2023. Falck Saga urmărește una dintre cele mai puternice familii din Norvegia, cu secrete îngropate în al Doilea Război Mondial, intrigi, iubiri interzise și tensiuni geopolitice. Presa internațională a descris seria drept o frescă familială și geopolitică, undeva între saga Millennium și serialul Succession.
Marian Coman
S-a născut în 1977 la Mangalia și a trăit o lungă perioadă la Brăila, unde a lucrat ca jurnalist în presa scrisă și televiziune. În prezent locuiește în București, unde, din 2018, coordonează imprintul Armada al Editurii Nemira, dedicat literaturii SF, Fantasy și Thriller, dar și producția de audiobook-uri. Este membru PEN Club România și Science Fiction & Fantasy Writers Association (SFWA). A publicat volume de proză fantastică la Tritonic și Nemira: „Nopți albe, zile negre” (Tritonic, 2005), „Testamentul de ciocolată” (Tritonic, 2007), „Fluviul Șoaptelor” (HAC!BD, 2015; n’autor/Nemira, 2026, ed. a II-a, revizuită și adăugită), „Furia Oarbă” (HAC!BD, 2017; n’autor/Nemira, 2026, ed. a II-a, revizuită și adăugită), „Omulețul din perete și alte povestiri fantastice” (n’autor/Nemira, 2019; 2023, ed. a II-a, revizuită și adăugită), „Ultima carte” (n’autor/Nemira, 2024) și cel mai recent volum, „Tristețea Zeilor” (n’autor/Nemira, 2026). Povestirile sale au fost incluse în numeroase antologii. A scris și scenariile benzilor desenate „Harap Alb continuă” (HAC!BD, 2012-2017), „Tinerețe fără bătrânețe” (HAC!BD, 2015-2016) și romanul grafic „TFB” (HAC!BD, 2016). Este laureatul mai multor premii naționale dedicate literaturii F&SF și al unui premiu al Convenției Europene de Science-Fiction
Oana Paler
S-a născut în 1978 la Brașov, orașul în care trăiește și astăzi. A absolvit Facultatea de Litere a Universității din București. Predă limba și literatura română la C.N. „Dr. Ioan Meșotă” din Brașov, scrie cronică literară pentru Familia, Vatra și Observator cultural și curatoriază rubrica de poezie a platformei nesemnate.ro. A debutat în 2023 cu romanul „Stadii” (Editura Rocart), prezentă fiind anterior cu proză scurtă în reviste și pe platforme online. Cea mai recentă apariție este volumul de poeme „Sufletul te face om” (Editura OMG, 2025). Proza scurtă îi apare în antologiile „Retroversiuni. Blocaje” (Paralela 45, 2024), „Hora” (Editura Casa, 2024), „Cicada” (Dezarticulat, 2025) și „Box office. Proză” (Vellant, 2025). Pentru romanul „Stadii” a primit mai multe distincții: Premiul „Cartea anului” la Premiile anului 2023 în cultură la Brașov, Premiul pentru debut în proză la FILSTREET 2024 și Premiul Festival du Premier Roman, Chambéry, Franța. Pentru volumul de poeme „Sufletul te face om” a primit Premiul „Cartea anului” la Premiile anului 2025 în cultură la Brașov și o nominalizare la Observator Universitas, ediția 2026.
Cristina Boncea
Cristina Boncea s-a născut în 1998 la Brașov. A debutat la 17 ani cu romanul „Octopussy” (Herg Benet, 2015) și a publicat de atunci patru romane. Scrie poezie, proză, eseuri, critică literară și jurnalism cultural, iar textele sale apar în reviste precum Familia, Observator Cultural, Steaua, Echinox și Matca Literară. Este autoarea a cinci romane: „Octopussy” (Herg Benet, 2015), „Becks merge la școală” (Herg Benet, 2016), „Antidotul” (Herg Benet, 2016), „Mi-ai promis că vom muri împreună” (Shah Publishing, 2018) și „Evadare din Insula Libertății” (Librarus Publishing, 2020). În 2025 a debutat în poezie cu volumul bilingv româno-englez „Delululand” (OMG Books, 2025). Un volum de eseuri, „Poezia new wave în spațiul contemporan românesc”, este în pregătire la Editura Cartex. Proza scurtă și poezia îi apar în antologiile „Corpul posibil” (2025) și „Antologeek II” (Editura pentru Artă și Literatură, 2025). A tradus în engleză poeme de Florin Gherman pentru Bienala Europeană de Poezie de la Brașov (OMG Books, 2025) și în română poeme de Patricia Lockwood pentru revista Corpul T. A participat la festivaluri și lecturi la Londra, București, Arad și Brașov și coordonează, alături de alți poeți, seria Dr. Nicu’s Skyzoid Poets din Brașov.
Adrian G. Romila
Adrian G. Romila s-a născut în 1974 la Piatra-Neamț. A absolvit Facultatea de Litere a Universității „Al. I. Cuza” din Iași și un doctorat în antropologie și folclor. Publică frecvent eseuri, povestiri și cronici literare și este membru al Uniunii Scriitorilor și al PEN Club România. A debutat în 2009 cu eseul „Imaginea Raiului în cultura populară” (Timpul), distins cu Premiul pentru debut al USR Iași. A publicat de atunci romane, povestiri și eseuri la edituri precum Polirom, Cartea Românească, Tracus Arte și Charmides: „În drum spre sud” (Brumar, 2012), „Radio în zăpadă” (Tracus Arte, 2014), „Pirați și corăbii” (Cartea Românească, 2015), „Mici schimbări în viață” (Charmides, 2016), „Zeppelin” (Polirom, 2017), „Apocalipsis” (Polirom, 2019), „Efectul îndelungat al pasiunilor de tinerețe” (Junimea, 2020). Cele mai recente romane ale sale sunt „Acasă, departe” (Polirom, 2023), distins cu Premiul liceenilor pentru cea mai îndrăgită carte la FILIT 2024, Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru Proză 2024, Premiul USR Iași pentru Cartea de Proză 2024 și Premiul Observator Cultural pentru Proză 2024, și „Jean Bart. Argonautul” (Polirom, 2024), distins cu Premiul de excelență „Comandor Eugeniu Botez” de către Clubul Amiralilor din Constanța și „Zaruri și minuni” (Polirom, 2026).
Ioana Milculescu
Ioana Milculescu scrie și cântă, fără să simtă nevoia să pună lucrurile în categorii. Născută la Corabia, pe malul Dunării, pentru ea folclorul nu e un exercițiu de stil, ci un gest de întoarcere acasă. A absolvit Facultatea de Limbi Străine și masterul în jazz de la Universitatea Națională de Muzică din București.
Din 2018 e una dintre vocile Subcarpați, formație cu care a trăit sute de concerte și transformări care au format-o și ca artistă, și ca om. În 2024 a lansat primul ei proiect solo, I Mare de la Ioana, un album în care folclorul se întâlnește cu hip-hop-ul și muzica soul, un spațiu intim, dar care aparține tuturor.
Mihai Radu
Mihai Radu s-a născut în 1977 și a absolvit Facultatea de Filosofie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Este colaborator Recorder, unde realizează emisiunea „Ce ne enervează”, și la săptămânalul Cațavencii. Îl puteți vedea și pe propriul canal de Youtube: „Interese mari”.
A debutat în proză în 2009 cu volumul de povestiri „Hobby și alte povestiri”. A publicat ulterior, împreună cu Simona Tache, „Femeile vin de pe Venus, bărbații de la băut” (2013) și „Bărbații vin de pe Marte, femeile de la coafor” (2015). La Editura Polirom au apărut romanele „Sebastian, ceilalți și-un câine” (2014), „Extraconjugal” (2017), „Contaminare” (2019), „Repetiție pentru o lume mai bună” (2022) și „Respiră!” (2024). Romanul „Repetiție pentru o lume mai bună”, nominalizat la Premiile revistei Observator Cultural 2023, a fost dramatizat de Mihai Radu și Ionuț Sociu și pus în scenă de Radu Afrim.
Daniela Rațiu
Daniela RAȚIU s-a născut la Brașov. A absolvit Liceul de Arte Plastice „Ion Vidu” din Timișoara, licențiată a Facultății de Științe Politice, Filosofie și Științe ale Comunicării – Jurnalism a Universității de Vest, licențiată a Facultății de Drept și Științe Administrative a Universității „Tibiscus”. A urmat un master de Foto/Video în cadrul Facultății de Arte și Design a Universității de Vest din Timișoara. Este membră a PEN România și a Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Timișoara. Membră a Societății Timișoara. A activat în cadrul Ariergarda, fondată de scriitorii Daniel Vighi, Viorel Marineasa și Lucian P. Petrescu. Ca jurnalist, a scris la Ziua de Vest, Evenimentul Zilei – Ediția de Vest, Ziare.com, evz.ro, adevărul.ro. newsweek.ro, lapunkt.ro. A coordonat UVT TV/Media Hub. Scrie pe sunmedia.ro și mediaquality.ro.
Robert Șerban
Robert Șerban este scriitor și jurnalist cultural. Licenţiat al Facultăţii de Arte şi Design şi al Facultăţii de Construcţii, ambele din Timişoara, unde trăiește. Președintele Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara, redactor al revistei Orizont, realizator-moderator al emisiunii de televiziune Piper pe limbă (TVR Timișoara și TVR Cultural), președintele Filialei Timișoara a Uniunii Scriitorilor din România. A publicat peste 35 cărți, cea mai recentă fiind Știu pe cineva (povestiri, Polirom, 2026).
Poemele i-au fost traduse în maghiară, germană, sârbă, polonă, engleză, spaniolă, franceză, italiană, olandeză, idiş, norvegiană, suedeză, arabă, ucraineană, chineză, turcă, slovenă, greacă etc. şi au apărut în volume, antologii şi publicaţii literare din străinătate.
A obținut mai multe premii literare, între care: Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor din România (1994); Premiul pentru poezie al revistei Observator cultural (2006); Premiul revistei Luceafărul de dimineață (2010); Premiul revistei Ateneu (2015); Premiul Radio România Cultural pentru poezie (2015), Premiul agenţiadecarte.ro (2019),Premiul Șerban Cioculescu al Muzeului Național al Literaturii Române (2023), Premiul revistelor Poesis și Ramuri (2024) etc.
Preşedinţia României i-a acordat Ordinul Meritul cultural în grad de cavaler.
Péter Demény
Péter Demény (Cluj, 1972) este poet, scriitor, traducător, interfață culturală.
Volume publicate în limba română: „Ghidul ipocriților” (Cartea Românească, 2013, eseuri scrise în limba română), „Splendidul mistreț” (CVP, 2020, roman tradus de Kocsis Francisko), „Vârtej în reluare” (CVP, 2023, roman tradus de Kocsis Francisko), „Scrisoare din savană” (Cartier, 2024, poeme scrise în limba română), „Ieșirea din vârtej” (CVP, 2025, roman scris în limba română), „Frunzulița și Andalunda” (Cartier, 2025, poveste scrisă în limba română) și „Țărână vie” (Cartea Românească, 2026, poeme traduse de Kocsis Francisko).
Lucrează în cadrul secției de PR a Uniunii Scriitorilor din România.
Will Evans
Will Evans este editor, scriitor, traducător, profesor și promotor al artelor literare, distins cu numeroase premii. În 2013, a fondat Deep Vellum, editură nonprofit și librărie dedicate dialogului dintre culturi prin literatură. Deep Vellum publică povești esențiale ale lumii, semnate de autori insuficient reprezentați, și promovează lectura pe tot parcursul vieții prin programe culturale și prin susținerea activă a artelor literare.
Pentru activitatea sa editorială și culturală, a primit Golden Colophon Award for Paradigm Independent Publishing, acordat de CLMP, a fost ales membru al Texas Institute of Letters, numit Fellow al Dallas Institute of Humanities & Culture și distins de Franța cu titlul de Cavaler al Ordinului Artelor și Literelor.
A absolvit Universitatea Emory, unde a obținut diplome de licență în Istorie și Literatură Rusă, și Universitatea Duke, unde a urmat un masterat în Cultura Rusă. În 2016, editura Restless Books i-a publicat traducerea romanului scriitorului rus Oleg Kașin, „Fardwor, Russia: A Fantastical Tale of Life Under Putin”.
În prezent, predă cursuri de Editare și Literatură universală la University of Texas at Dallas și la Southern Methodist University (SMU).
Sofia Crudu
Sofia Crudu este actriță, la bază învățătoare, trainer și fondatoarea unei trupe de teatru pentru copii. A absolvit specializarea actorie și a continuat să se dezvolte profesional prin cursuri de formare didactică, mentorat și o formare de patru ani în psihodramă, urmată de un program postuniversitar în leadership în educație sustenabilă, în colaborare cu Teach for România. În 2025 a lansat proiectul de intervenție educațională „Nu mă sperie bacul!”, care explorează învățarea operelor literare prin tehnici teatrale. Susține cursuri și ateliere de teatru pentru copii, adolescenți și adulți și se implică activ în proiecte de voluntariat educațional și social. Experiența sa cuprinde munca la catedră ca învățătoare și sute de spectacole alături de trupa de teatru pentru copii pe care a fondat-o. La NOD Festival, Sofia Crudu aduce perspectiva unui om care crede că teatrul și literatura pot transforma educația și că fiecare copil poate fi cucerit de povești dacă îi oferi instrumentele potrivite.
Mimi Brănescu
Mimi Brănescu s-a născut în 1974. A studiat actoria la UNATC, promoția 2000, și a jucat în spectacole de teatru și în filme care au marcat cinematografia românească recentă: „Un cartuș de Kent și un pachet de cafea” (2004), „Medalia de onoare” (2009), „Marți după Crăciun” (2010), „Sieranevada” (2016). În 2009 a obținut Premiul Gopo pentru cel mai bun actor în rol secundar, în „Boogie”.
A scris proiecte de televiziune, printre care „Lombarzilor 8″ și „Las Fierbinți”. Prima piesă de teatru a scris-o la 26 de ani, „Ieri am trăit o zi neagră”, iar primul text montat a fost „Gunoierul”, la Teatrul Podul. Astăzi, piesele sale se joacă pe scenele a numeroase teatre din țară: „Acasă la tata”, „Dumnezeul de a doua zi”, „Genul acuzativ”, „Ultimii”, „Family.exe”. A publicat și volumul „Șase piese, un autor” (Humanitas).
Coordonează Atelierul de dramaturgie de la TNB, un proiect conceput pentru a sprijini noua generație de dramaturgi și debutul artistic pe o scenă profesionistă. Este și scenarist, dramaturg și actor în același timp, cu o perspectivă autentică asupra relației dintre text și scenă.
Bogdan Mureșanu
Bogdan Mureșanu este scriitor, scenarist, regizor și producător. A debutat în 2006 cu volumul de povestiri „Erata” (Libra) și a trecut de la literatură și publicitate la cinema cu același succes, atât ca regizor, cât și ca scenarist. Este membru al Academiei Europene de Film.
A debutat ca scenarist în 2008 cu „Torța vie” (cel mai bun scurtmetraj la Competiția de Scenarii TIFF). A semnat scenariile pentru „Unde este Sofia?” (Cel mai bun scenariu la Festivalul de Film Oaxaca, Mexic, 2012) și „Opinci” (2019), scurtmetraj de animație regizat de Anton și Damian Groves (Cel mai bun scurtmetraj românesc la TIFF 2019, Premiul Publicului Tânăr la Clermont-Ferrand). A scris și regizat scurtmetrajele „Tuns, ras și frezat” (2013), „Spid” (2016), „Negruzzi 14″ (2016) și „Reflexul Semmelweis” (2016).
Scurtmetrajul „Cadoul de Crăciun” (2018) a câștigat Premiul Academiei Europene de Film în 2019, a avut peste 200 de selecții la festivaluri internaționale și 72 de premii, printre care Grand Prix la Clermont-Ferrand și Cel mai bun scurtmetraj european la Alcine. S-a aflat pe lista scurtă pentru nominalizările la Premiile Oscar. Cel mai recent, scurtmetrajul de animație „Magicianul” (2025), o coproducție franco-româno-croată adaptată după o povestire din volumul „Erata”, a fost nominalizat la Cristal pentru Cel mai bun scurtmetraj la Annecy International Animated Film Festival.
Lungmetrajul de debut „Anul Nou care n-a fost” (2024) a câștigat 23 de premii internaționale, printre care Premiul pentru Cel mai bun film în secțiunea Orizzonti și Premiul FIPRESCI la Veneția, Piramida de Aur la Cairo, Grand Prix și Premiul FIPRESCI la Luxembourg City Film Festival și Premiul Silver Peacock pentru Cea mai bună regie la Goa. A primit 13 nominalizări la Gopo 2025 și a câștigat 10 trofee, patru dintre ele pentru Bogdan Mureșanu: Cel mai bun film, Cel mai bun film de debut, Cea mai bună regie și Cel mai bun scenariu.
Ada Lupu
Ada Lupu s-a născut în 1991 la Botoșani. A absolvit Facultatea de Teatru a Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iași, specializarea Arta Actorului, și un master în Arta Actorului în cadrul aceleiași universități, urmat de un doctorat cu tema Universul spectacular al lui Radu Afrim. Este actriță angajată a Teatrului Național „Vasile Alecsandri” din Iași.
Ca actriță, a primit Premiul UNITER pentru cea mai bună actriță în rol secundar pentru rolul Fiica din spectacolul „Măcelăria lui Iov”, în regia lui Radu Afrim (2018), și a fost nominalizată la Premiile UNITER 2023 pentru rolul Beatrice din „Antonin Artaud. Familia Cenci”, în regia lui Silviu Purcărete. Joacă personajul Irinei, jurnalista de investigație din serialul-fenomen „Plaha” (2025), în regia lui Igor Cobîleanski, care a cucerit topurile Netflix din România și Republica Moldova. A primit o nominalizare la Premiile Gopo 2026 pentru rolul Mihaela Klaus din filmul „Comatogen”, tot în regia lui Igor Cobîleanski.
În 2024 a publicat cartea „Radu Afrim picătura prințului Rupert” (Fundația Culturală „Camil Petrescu”), derivată din teza sa de doctorat. „Colțul liniștit al pernei” (Cartier, 2026) este volumul ei de debut în poezie.
Victor Cobuz
Victor Cobuz este critic literar și jurnalist cultural. A studiat la Facultatea de Litere a Universității din București și a început să publice cronică literară în Observator cultural încă din perioada studenției, devenind ulterior colaborator constant și redactor al revistei. Scrie cronici și articole despre literatura română contemporană și realizează interviuri cu autori și personalități culturale din țară și din străinătate, texte publicate în principalele reviste culturale autohtone. Este unul dintre inițiatorii Premiului Observator Universitas și unul dintre editorii seriei de antologii de proză scrisă de femei Retroversiuni. În 2025 a primit distincția „Tânărul critic al anului 2024” la Gala Tinerilor Scriitori.
Andrei Stupu
Cercetător recunoscut internațional, specializat în studierea inteligenței și teoretician al conceptului de inteligență etico-morală.
Fulbright Alumnus la Harvard University, cu doctorat în Științe ale Educației și cotutelă în Filosofie (Universitatea Babeș-Bolyai și Universitatea din București).
Profesor de Mindfulness format la Oxford Mindfulness Foundation și Patron al International Values-based Education Trust.
Consultant educațional pe teme de leadership și fondator al Andrew Beehive Consulting.
Inițiator al unui program amplu de colaborare intergenerațională, prin care sprijină organizațiile să dezvolte culturi incluzive, bazate pe valori și dialog real.
A fost expert în orientarea în cariera de cercetător în cadrul Universității Ovidius din Constanța și lector asociat pentru programe de licență și MBA pentru instituții educaționale private.
Și-a început parcursul profesional în televiziune, unde a moderat trei emisiuni pe teme de educație, după care a continuat să promoveze cunoașterea și învățarea prin numeroase discursuri publice, printre care două ediții de TEDx.
Misiunea lui: să îmbine cercetarea, etica și practica educațională pentru a ajuta liderii, actuali sau viitori, să ia decizii bazându-se pe valori asumate, să își înțeleagă responsabilitatea morală și să construiască relații sănătoase între generații.
Robert Gabriel Elekes
Robert Gabriel Elekes s-a născut în 1985 la Brașov. Poet, performer și traducător, este lector în cadrul Departamentului de Literatură și Studii Culturale al Facultății de Litere a Universității Transilvania din Brașov. Doctor în filologie la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, cu o teză dedicată literaturii de expresie germană din România în perioada comunistă.
A debutat în volum în 2015 cu „aici îmi iau dinții-n spinare și adio” (Tracus Arte), distins cu Premiul pentru debut al Zilelor „Iustin Panța” și Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu” – Opus Primum. În 2018 a publicat „o dronă care să mă vrea în sfârșit doar pe mine” (Casa de Editură Max Blecher), nominalizat la Premiile Observator Cultural și distins cu Premiul Observator Universitas și Premiul „Tânărul Scriitor al anului 2018″. În 2026 a publicat cel de-al treilea volum de poezie, „bozgor bebop” (Casa de Editură Max Blecher).
A publicat și lucrări academice dedicate literaturii germane: „Kleinschreibungen. Literatur, Gesellschaft, Emanzipation” (Editura Universității Transilvania, 2016) și „Die Flucht in die Postmoderne: Diskursive Mechanismen der Emanzipation im Kontext der rumäniendeutschen Literatur seit 1972″ (Editura Universității Transilvania, 2024). În 2015 a fondat la Brașov seria de lecturi „Dactăr Nicu’s Skyzoid Poets”, ajunsă la peste 83 de ediții.
Adrian Lăcătuș
Adrian Lăcătuș s-a născut în 1975 la Brașov. Conferențiar de literatură comparată și teoria culturii la Facultatea de Litere a Universității Transilvania din Brașov, cercetător, scriitor și manager cultural. Este decanul Facultății de Litere din 2012, directorul Centrului Multicultural al Universității Transilvania din 2015 și directorul Bienalei de Poezie Europeană Contemporană de la Brașov. Din 2020 este președintele Asociației de Literatură Generală și Comparată din România.
A publicat volumele „Urmuz. Monografie” (Aula, 2002), „Modernitatea conservatoare. Aspecte ale culturii Europei Centrale” (Editura Universității Transilvania, 2009), distinsă cu Premiul ALGCR pentru cea mai bună carte de literatură comparată a anului, și „Experimentul literar în proza românească postbelică și contemporană” (2013). A coordonat mai multe volume de studii literare și culturale, printre care „Narratives of the Present in Post-Totalitarian Societies” (2015) și „Alternative Modernities in Europe” (2014).
Valentina Vesler
Valentina Vesler este Head of PR & Communication la AQUA Carpatica, cu o carieră de peste 25 de ani în comunicare strategică. Este una dintre cele mai puternice voci care susțin cu generozitate cultura în România, prin proiecte, parteneriate și o implicare constantă.
Coordonează campaniile brandului AQUA Carpatica, partenerul principal NOD Festival încă de la prima ediție, și dovedește că adevărata comunicare de brand este un act de responsabilitate față de comunitate: un sprijin real pentru proiecte culturale care fac arta și literatura accesibile, vizibile și relevante pentru generațiile de azi.
Raluca Radu
Raluca Radu este artistă, cântăreață și etnolog. Absolventă de Etnologie, Antropologie Culturală și Folclor, cu un master în management cultural, vine din județul Vaslui, dintr-un spațiu în care muzica și tradițiile defineau viața de zi cu zi. Se autodefinește ca „artist-arheolog”: „Îmi place să sap după povești și cântece vechi pentru că știind cine au fost cei dinaintea mea, pot afla cine sunt eu.”
După ce a ajuns în semifinala sezonului 11 al emisiunii Vocea României, Raluca Radu și-a urmat chemarea: ALAI, un proiect muzical și vizual amplu, născut din cercetare de teren prin șase zone etno-folclorice diferite: Maramureș, Bistrița, Suceava, Vaslui, Vâlcea și Mehedinți. O punte sonoră între trecut și viitor, între sat și oraș, între generații.
Raluca Radu vine la NOD cu povestea ALAIULUI ei, un proiect care, prin vocea și sensibilitatea sa, transformă folclorul crud în folclor copt, într-o formă nouă, vie și relevantă pentru prezent. O creatoare de spații intergeneraționale, o povestitoare a vocilor uitate, o artistă care îndrăznește să se întrebe, să asculte și să transforme.
Daiana Sargan
Daiana Sargan s-a născut la Sibiu și a lucrat multă vreme cu textul scris, în diversele lui forme. A început să joace în film în 2017, la Roma, și continuă la București, din 2021. Compozițiile ei coregrafice au fost prezentate la Berlin (Galeria Mazzoli, Sonomatik Space, alături de Shingo Iano și Motoya Kondo; Spazio In Utero, the chair), Tokyo (Cypruss Studio, The Other Chair), Nagoya (Dance House Kogane, The Other Chair), București (Atelier 35, Cum am făcut fotosinteză 2020–22; /SAC Berthelot, skillful hands, but cannot hold water), etc.
Cel mai recent proiect, ICSPRES IORSELF, va avea avanpremiera în această toamnă la Centrul Național al Dansului București.
Livia Fericean
Livia Fericean vine la NOD în calitate de cititoare pasionată, convinsă că literatura are puterea de a deschide perspective noi, de a pune întrebări relevante și de a construi lumi mai bune.
Când nu este cu o carte în mână, conduce echipa de comunicare și public affairs a Raiffeisen Bank. Cu peste 18 ani de experiență în domenii diverse, de la tehnologie și energie la pharma și FMCG, a coordonat proiecte de comunicare, responsabilitate socială și public affairs care au adus oamenii și ideile împreună.
Mărturisește că este deopotrivă onorată și emoționată să contribuie la un festival dedicat cărților, una dintre marile sale pasiuni.
Iubește ficțiunea istorică și mitologia, fascinată de felul în care legendele și poveștile uitate continuă să ne vorbească peste timp. Pentru ea, puține lucruri sunt mai frumoase decât descoperirea unei povești care lasă în urmă o idee, o emoție sau o întrebare.
Anca Mădălina Cristea
Cu un parcurs profesional consolidat în managementul unor mari lanțuri hoteliere internaționale, Anca Mădălina Cristea este General Manager-ul Radisson Blu Aurum Brașov. Viziunea și expertiza sa au ghidat deschiderea și poziționarea strategică a primului hotel Radisson din Brașov, începând cu toamna anului 2022. “Așa cum sugerează și numele NOD, cărțile au puterea de a crea legături durabile, iar noi suntem mândri să fim spațiul în care se leagă aceste conexiuni prețioase între autori, edituri și public. Este un privilegiu să găzduim acest eveniment cultural de excepție în inima Brașovului și în hotelul nostru.” – Anca Mădălina Cristea